Academicianul epavelor

Trăim vremuri de căcat. Ca atare, nu trebuie să ne mirăm ce se întâmplă zi de zi în această ţară. Cum ar fi, de exemplu, intenţia unui parlamentar PDL de a introduce în Codul Penal pedepse pentru practicarea vrăjitoriei. Sau, a altuia, de a pune prostituatele să plătească impozit la stat pentru plăcerile oferite bărbaţilor. Ce contează că prostituţia nu e legiferată în România, important e să scoatem bani din orice. Pe la începutul anului, ministrul finanţelor avansa ideea ca indemnizaţia pentru copii sa se acorde în funcţie de veniturile părinţilor. Aşa, să-i învăţăm minte pe ai bogaţi care au de gând să mai facă copii şi să-i încurajăm pe ai săraci să umple casa de plozi. Deunăzi, Academia Română l-a făcut membru de onoare pe bădiuca Traian, în semn de respect pentru strădania lui de a le oferi un sediu nou. Bravo, că altfel nu poţi spune. După Leana lui Ceauşescu, Băselu este al doilea om ce a deţinut în stat o funcţie atât de înaltă, care ajunge ditamai academicianul. Asta, ca să mai zică Berlusconi, Sarkozy, Medvedev sau Obama că Băsescu e mai prejos decât ei la intelighenţă. După câte a făcut în ţara asta, Traian Băsescu merita cu totul altceva. În 1990, România flota maritimă comercială avea 300 de nave. Azi au mai rămas doar şase. Restul au ajuns epave şi fier vechi. Meritul indiscutabil este al academicianului de renume mondial, care a juns să conducă România, precum flota care astăzi nu mai e.